Cum pot avea românii facturi mai mici la energie?

Creșterea eficienței energetice este o modalitate importantă prin care facturile de energie, în special cele ale consumatorilor casnici pot fi reduse. O mai bună cunoaștere de către populație a pieței de energie și creșterea puterii consumatorilor casnici de a negocia cu furnizorii de energie, pot contribui substanțial la limitarea sărăciei energetice.

Pornind de la aceste considerente, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei a lansat în Aula Academiei Române, pe 2 noiembrie, studiul intitulat “Eficiența energetică — prioritate națională pentru reducerea sărăciei energetice, creșterea calității vieții și siguranța consumatorilor de energie”, document elaborat de către Institutul de Cercetare a Calității Vieții și Institutul de Sociologie.

Documentul este important din punct de vedere strategic în condițiile în care România are cea mai ridicată taxare a consumului energetic, din Uniunea Europeană. Dacă privim procentual taxele la gaze din prețul de vânzare pentru consumatorii casnici de exemplu, în Uniunea Europeană acestea se situează la 25,5% în timp ce în România, nivelul taxelor este dublu, 52,0% din prețul de vânzare.

Prognoză de creștere a prețurilor

Specialiștii vorbesc chiar de o nouă dublare a taxării în România până în 2018, ceea ce va avea ca și consecință o a doua explozie a sărăcirii: după sărăcirea populației se vorbește tot mai mult despre sărăcia energetică. Conceptul de sărăcie energetică pentru consumatorul rezidențial poate fi definită ca fiind dificultatea sau chiar incapacitatea de a menține condiții adecvate de temperatură în interiorul locuinței, precum și de a dispune de alte servicii energetice esențiale, la un preț rezonabil.

Potrivit statisticilor în România peste 22,4% din populație este caracterizată de sărăcie relativă în timp ce un procent de 28,5% este încadrată la deprivare materială severă. Scenariul energetic pentru 2017-2018 care rezultă din alinierea prețurilor la nivel european nu este deloc optimist pentru România. În Uniunea Europeană creșterea prețurilor la electricitate prognozată pentru 2017 față de 2012 este de 16,4%, în timp ce România va înregistra o creștere de 110,2%, față de 2012. Prognoza este asemănătoare și la gaze 8,6% creștere în Uniunea Europeană în 2018 față de 2012 și 181,5%, prognoză de creștere pentru țara noastră. În acest context, studiul comandat de ANRE subliniază ca prioritate strategică lupta împotriva sărăciei energetice abordată atât la nivel macro, cât și microeconomic.

Dezbatere internațională între specialiști

Evenimentul de lansare a studiului a prilejuit o serie de discuții între personalități din mediului academic, reprezentanți ai Parlamentului și Guvernului României, membrii Comisiei Europene, conducerile companiilor de profil și experți care activează în domeniul energiei și eficienței energetice.

Dezbaterile au fost axate pe situația națională actuală, măcinată de dificultăți legate de intensitatea producției energetice și ponderea persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială. Au fost subliniate avantajele de care pot beneficia consumatorii vulnerabili, în urma schimbărilor eficiente din punct de vedere energetic, pentru asigurarea standardului de viată decent, cerut de Uniunea Europeană. Un alt aspect abordat, a fost cel legat de protecția consumatorului energetic casnic, în contextul drepturilor omului dar și ca o componentă a sistemului național de securitate.

Participanții la eveniment, au considerat că există o strânsă legătură între trecerea la o economie mai eficientă din punct de vedere energetic și creșterea economică, crearea de locuri de muncă de înaltă calitate în mai multe sectoare și o mai mare competitivitate în industrie și tehnologie.

Finalul dezbaterii a dus la o concluzie unanim acceptată. Pentru ca obiectivele studiului să poată fi realizate este nevoie de promovarea culturii eficienței energetice bazată pe responsabilizarea tuturor formelor de consum, precum și de repoziționarea consumatorului final în centrul viitoarelor strategii sau planuri de acțiune.